Dezvoltatorul proiectului de regenerare urbană a explicat că mai are încă 30 de hectare pe care vrea să construiască  Cartierul Coresi înseamnă astăzi peste 2.200 de locuinţe, 60.000 mp de spaţii comerciale şi 60.000 de spaţii de birouri. 

Dezvoltatorul Ceetrus Ro­mâ­nia va continua proiectul de rege­nerare urbană din Braşov, cunoscut drept cartierul Coresi, întrucât vrea să acopere încă de 30 de hectare de teren în următorii 5-7 ani, prin investiţii de 120-130 de milioane de euro, a explicat Tatian Diaconu, CEO al Nhood şi al Ceetrus România, în cadrul emi­siunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Mai avem de dezvoltat 30 de hectare, sunt într-un proces de obţinere a PUZ-ului şi al estima că cele 30 de hectare ne vor mai ocupa mintea şi timpul probabil încă 5-7 ani. Rămânem la ideea că în acest cartier frumos al Braşovului oamenii trebuie să regăsească mare parte din ele­mentele de strictă necesitate şi servicii sociale de care au nevoie la 15 minute distanţă în jurul domicilului“.

Dezvoltatorul controlat de familia franceză Muliez, proprietarul Auchan şi Decathlon, a început proiectul Coresi în 2012. Acesta s-a concretizat în ultimii 9 ani drept unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare ur­ba­nă din România şi chiar din regiune – rein­ventând zona în care se afla plat­forma industrială Tractorul. Pro­iectul este astăzi finalizat în proporţie de 70%.

„Am cumpărat acest teren şi m-am trezit în mijlocul unei mari grămezi de moloz. La momentul 2012 ne-am imaginat uşor optimist că într-un orizont de timp de 12-15 ani vom reda Braşovului o bucată pierdută a oraşului pentru că acestă platformă era una demolată, era o zonă gri pe harta oraşului“.

După investiţii de circa 250 de milioane de euro cartierul Coresi cuprinde astăzi peste 2.220 de locuinţe, 60.000 mp de spaţii comerciale şi 60.000 mp de spaţii de birouri. Pentru a construi un cartier integrat, Ceetrus a agregat parteneri specializaţi pentru diferite verticale ale proiectului. Astfel, dezvoltarea rezidenţială a fost realizată alături de Casper Development, iar zona de birouri alături de Ascenta Management.

„Când dezvolţi un cartier este foarte puţin probabil să te pricepi la toate. (…) Operăm o grădiniţă privată cu un operator care ştie să facă acest lucru, avem o zonă de fitness cu un operator care ştie să opereze fitness“.

Ultimele 30 de hectare din proiect sunt gândite prin prisma conceptului de cartier integrat care aduce toate infrastructurile necesare pentru locui­torii săi, şi vor fi dezvoltate în con­tinuare prin prisma parteneriatelor cu companii specializate.

„Vrem să continuăm cu dezvoltarea rezidenţială, întrucât 30 de hectare mai pot primi încă mulţi vecini şi continuăm să vedem cum putem face acest acord fin pe elementele care nu există astăzi în cartierul nostru. Vorbim de facilităţi în zona sportivă, unde ne-am propus să reabilităm o hală industrială de mari dimensiuni, vorbim de 20.000 de mp, într-o arenă de sport pentru multiple activităţi sportive“.

Un element cu scop turistic ar putea fi dezvoltat prin reabilitarea unui fost hangar de aviaţie. Totodată, dezvol­tatorul vrea să aloce circa 8.000 mp primăriei pentru a construi o şcoală.

„Noi ca şi companie privată probabil că nu avem vocaţia să facem educaţie publică, în mod sigur primăria are această vocaţie pentru că cel mai bun serviciu public pleacă de la aceste instituţii. Am prins în master­plan această posibilitate, terenul este alocat şi în următorii 3-5 ani ar fi mai mult decât binevenit ca o şcoală nouă să fie construită pe acest ampla­sament“.

Tatian Diaconu a fost prezent în emisiunea ZF alături de Allen Coliban, noul primar al Braşovului, care a subliniat că proiectul de regenerare urbană al celor de la Ceetrus este unul de succes.

Cu toate acestea, el a atras atenţia asupra faptului că este greu să implementezi un astfel de concept de foarte multe ori în România, întrucât te confrunţi cu mai mulţi proprietari simultan – în cazul cartierului dezvoltat de Ceetrus, aceştia au negociat direct cu administraţia locală.

„Lucrurile acestea sunt foarte greu de implementat dacă ne raportăm la o suprafaţă cu 100-200 sau 2000 de pro­prietari, pentru că acolo apar interese care nu converg şi pe care ar trebui să le aducem la aceeaşi masă şi să definim acel cadru în care toţii câştigăm.“

„Este cu atât mai greu cu cât numărul de proprietari prezenţi la masă este mai mare, iar avantajul Ceetrus este că au avut atitudinea corectă şi au avut un dialog direct cu administraţia locală în acest sens“.

Apelul noului primar braşovean: Este inadmisibl să dezvolţi blocuri fără străzi, fără şcoli, fără grădiniţe, fără parcuri

► Dezvoltatorii de proiecte imobiliare din Braşov trebuie să gândească încă de la început proiecte sustenabile care să includă toate elementele de care are nevoie un cetăţean în viaţa de zi cu zi, de la şcoli până la parcuri, a explicat Allen Coliban, primarul Braşovului, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

► „La ora actuală avem un PUG (Plan Urbanistic General) în elaborare, există multe probleme cu PUZ-urile (Planurile Urbanistice Zonale) care sunt în vigoare. Tot ceea ce înseamnă dezvoltarea Braşovului va fi afectat de forma finală a PUG. (…) Cred că putem avea acest apel de a aştepta până vom avea toate studiile necesare să fundamentăm aceste decizii. Nu înseamnă că oprim dezvoltarea, am fost mereu un partener deschis către dialog, dar este necesar să oprim un anumit tip de dezvoltare care a afectat Braşovul ireversibil în ultimii 15-20 de ani. (…) E inadmisibil să facă cartiere care nu au străzile puse la punct, să ai blocuri fără străzi asfaltate timp de ani de zile, să ai cartiere fără şcoli, fără grădiniţe, fără parcuri, fără acele funcţiuni urbane de care avem cu toţii nevoie“.  Alex Ciutacu

► El a adăugat că speră ca dialogul pe care îl va dezvolta administraţia locală cu dezvoltatorii imobiliari în următoarea perioadă să meargă spre un „transfer de bune practici“.

► „Pentru că avem situaţii în care dezvoltatorii au reuşit să pună pe tapet proiecte care au şi şcoli şi spaţii verzi suficiente şi de acolo ar trebui să pornim. Pe acelaşi cadru legislativ, cum este posibil să avem şi exemple de aşa da?“.

Primarul s-a intersectat la emisiunea ZF şi cu Tatian Diaconu, CEO al Nhood şi Ceetrus România – cei care au dezvoltat cartierul Coresi din Braşov. Primarul a subliniat că acesta reprezintă un proiect de regenerare urbană de succes, întrucât a avut un dialog constant cu administraţia locală şi ţine cont de viziunea acesteia.

„Eu încerc să găsesc înţelegere şi în felul în care diverşi dezvoltatori imobiliar abordează relaţia cu administraţia locală şi cu legislaţia în domeniu. Ei au principalul scop de a obţine profit, dar vedem dezvoltatori care merg doi paşi înapoi şi se uită şi la felul în care calitatea vieţii este încurajată în zonele pe care le dezvoltă. E important dacă ne uităm la cadrul legislativ actual, noi nu avem un palier, un nivel intermediar între PUZ şi PUG. Vedem câteva iniţiative, vedem că la Cluj a apărut acel proiect de PUZ de cartier, cartierul Sopor. E o direcţie în care mi-ar plăcea să megem ca administraţii locale, mi-ar plăcea să găsim deschidere la nivel legislativ“.

Plecând de la modelul cartierului Sopor din Cluj– care ar trebui să acomodeze 50.000 de locuitori în forma finală – primarul braşovean pune accent pe nevoia dezvoltărilor integrate.

„E important să gândim cartierul pornind de la artere colectoare, străzi secundare, grădiniţe, şcoli, parcuri şi în momentul în care îl proiectăm de aşa natură să avem instrumente economice, financiare, care să regleze eventualele nedreptăţi pe care această împărţire le face între proprietarii de facto de terenuri. La ora actuală în România este greu să faci genul acesta de dezvoltare“.

El a mai subliniat că în contextul în care un dezvoltator prevede un spaţiu verde de peste 1 hectar, acest parc poate fi cedat municipalităţii în administrare, astfel încât serviciile de întreţinere şi peisagistică să fie suportate de autorităţi.

„Am avut genul acesta de exemple şi cred că sunt unele de bun augur. Nu ştiu în ce măsură sunt opţiuni reale pentru toţi dezvoltatorii, dar am avut astfel de exemple şi le-aş încuraja mai departe. Pe noi ca administraţie locală ne interesează să investim în parcuri, grădiniţe, creşe, şcoli, acea infrastructură de care orice cartier are nevoie“.

Sursa : https://m.zfcorporate.ro/